Ambliopia sau „ochiul leneș” la copii

În articolul precedent am vorbit despre strabism tocmai pentru a putea continua cu complicațiile care apar în urma netratării corespunzătoare a acestuia.

Ambliopia este o afecțiune oftalmologică, ce debutează, în perioada copilăriei, pe un fond patologic cu strabism sau vicii de refracție și poate afecta unul sau ambii ochi.

Este supranumită și „ochiul leneș”. De ce? Să aflăm!

În primii ani de viață, vederea copilașilor se dezvoltă constant. Ochișorii lor învață să adapteze acuitatea (claritatea) vederii, învață simțul profunzimii și al distanței, precum și alinierea corectă și paralelă a globilor oculari (ochilor). Se formează de fapt vederea normal binoculară.

Dacă apare un defect genetic sau patogen de vedere, de exemplu atunci când copilașul privește cu un ochi înainte iar cu celalalt în altă direcție, se instalează strabismul. Acesta trebuie tratat de la primele simptome, pentru a ajunge la o recuperare cât mai avansată. Dacă strabismul nu este corectat la timp, apare ambliopia.

Ambliopia mai poate fi instalată și datorită altor factori precum: vicii de refracție (miopie, hipermiopie, astigmatism); afecțiuni la nivelul corneei, cristalinului, vitrosului ; cataractă sau leucoame corneene, etc. Simptomele pot fii diferite,și vă discut despre ele puțin mai jos.

Ambliopia este o afecțiune prin care vederea este deteriorată pe o perioadă durabilă. Ce înseamnă asta mai exact? La copiii cu o vedere sănătoasă, semnalele de la ambii ochi sunt trimise spre creier. Atunci când copilul prezintă strabism, unul dintre, ochi, privind spre altă direcție decât celălalt, va trimite semnale defectuase, cu întărziere sau chiar deloc spre creier. Astfel, creierul nu mai este capabil să suprapună cele două imagini primite în timpi diferiți, sau în axe diferite de la globii oculari (ochi), iar mai devreme sau mai târziu, activitatea ochiului afectat se va diminua. Practic, ochiul afectat se consideră suprasolicitat și refuză să mai trimită semnale spre creier. De aici și numele de „ochi leneș”.

Simptome:

Închiderea unui ochi în momentele în care privește spre ceva
Mișcări anormale ale capului
Scăderea vederii (mai ușor de comunicat acest aspect cu copilașii mai mari)
Privire încrucișată
Clipirea repetată și cu o frecvență mai mare, poate indica o suprasolicitare de adaptare a vederii
Exercițiu: acoperiți cu o mână ochiul stâng, în timp ce copilul privește spre televizor sau desenează. Repetați această mișcare și pentru ochiul drept. Dacă copilul prezintă discomfort la acoperirea unuia dintre ochi, acest lucru poate sugera că ai acoperit ochiul bun, iar privirea cu celălalt ochi poate fii încețoșată sau neclară.

Această afecțiune poate fi de 3 feluri, și diferă în funcție de cauzele apariției. Poate fi ambliopie strabică, atunci când copilul prezintă privire încrucișată. Poate fi ambliopie refractivă, atunci când copilul prezintă o aliniere corectă a ochiilor, însă este prezentă o miopie, astigmatism, hipermetropie doar la unul dintre ochi. Această formă este cea mai frecventă și este cel mai greu de depistat de către părinți, deoarcece copilul nu poate comunica cât vede. Mai putem întâlni ambliopia de deprivare, atunci când este prezentă, de exemplu,o cataractă congentitală.

Tratamentul acestei afecțiuni, se realizează în general prin forțarea ochiului cu probleme, să vizualizeze normal. Foarte utilizat este tratamentul prin corectarea erorilor de refracție ale ambilor ochi, folosind ochelari cu lentile perfect personalizate, sau lentile de contact, concomitent cu acoperirea ochiului sănătos sau mai putin afectat, stimulând astfel activitatea ochiului defectuos.

La unii copii se pot utiliza picăturile oftalmice cu atropină pentru a trata ambliopia, în locul folosirii plasturelui pentru ochi. Această substanţă estompează vederea în ochiul bun şi forțează copilul să folosească mai mult ochiul cu ambliopie. Un avantaj al utilizării picăturilor cu atropină este faptul că nu necesită vigilenţă constantă pentru a te asigura că cel mic poartă plasturele, însă nu este potrivită pentru toți pacienții. Folosirea atropinei are efecte secundare care trebuie luate în considerare de către părinți, atunci când decid, împreună cu medicul, tipul de tratament. Datorită acestor picături, pupila este constant dilatată ceea ce provoacă sensibilitate la lumină, fața se poate înroși, există o posibilă paralizie temporară a mușchiului ciliar, care poate afecta activitatea ochiului respectiv pe termen lung.

Se poate aplica și tratamentul chirurgical, urmat tot de folosirea plasturilor pentru a acoperi ochiul mai puțin afectat, precum și un program de exerciții ortoptice , o formă de terapie vizuală care forțează practic ochii să lucreze „în echipă”.

Cât despre terapia vizuală cu ajutorul aparatului Vision Therapy System (VTS), pot să vă spun că este cel mai distractiv mod de a trata această afecțiune.

Vision Therapy System(VTS), este primul aparat de optometrie computerizată cu rezultate foarte bune în recuperarea vederii copiiilor, în procent chiar de 100% la cei cu vârste sub 7 ani.

Necesită cel puțin zece ședinte de 20 de minute, în funcție de disponibilitatea copilului. După ședință, copilul se poate plânge de oboseala ochilor, oboseală oculară, dar aceasta dispare după un somn.

Tratamentul este sub formă de jocuri de 3-5-7 minute, în funcție de fiecare pacient, permițând setări particulare, și se efectuează la noi în cabinet.

Există, de asemenea, CD-uri care se pot instala pe un calculator acasă, unde copilul va efectua exerciții special, în reprize de câte 30 de minute pe zi, mai multe luni, medicul oftalmolog putând observa de la distanță progresia vederii copilului.